10 greșeli psihologice ale bunului simț

Uneori psihologia (științifică) aduce doar lămuriri sau completări față de ceea ce „se știe deja”, iar uneori doar demonstrează chestiuni evidente.

Ei dar alte dăți… bunul simț sau înțelepciunea populară comite greșeli grave, avem exemple simpatice în toate științele, și desigur și în psihologie.

yes-3100993_1920

Acestea fiind spuse, iată 10 descoperiri contra-intuitive din arhivele științei psihologie:

1. Mantrele de self-help pot face mai mult rău decât bine
Dacă ai stimă de sine scăzută, ar fi indicat să eviți să repeți afirmații sau mantre pozitive, cum ar fi „Sunt o persoană demnă de iubire”. Un studiu din 2009 a constatat că persoanele cu stimă de sine scăzută care și-au spus lor înșiși propoziția de mai sus nu s-au simțit mai bine după. De fapt, s-au simțit chiar mai rău, probabil pentru că repetarea afirmației i-a determinat să genereze automat gânduri contradictorii.

În aceeași direcție, există dovezi că fanteziile pozitive pot, de asemenea, să aibă efecte adverse. Se pare că vizualizarea împlinirii scopurilor tale poate să cultive o atitudine relaxată care să te facă mai puțin pregătit pentru obstacolele din calea obiectivelor tale.

2. Oamenii nu învață mai bine pe baza „stilului de învățare”
O idee incredibil de populară, inclusiv în rândul profesorilor, este că elevii învață mai bine atunci când sunt li se predă prin modul lor preferat, auditiv, vizual sau prin acțiune. De fapt, cercetările arătă că oamenii nu au performanțe mai bune când primesc informații prin modalitatea preferată. O reevaluare din 2008 a conceptului stilurilor de învățare a concluzionat: „nu există o bază de dovezi adecvată care să justifice încorporarea evaluărilor stilurilor de învățare în practica educațională generală.”

3. Infractorii demonstrează cooperare și comportament prosocial în jocurile economice
Este ușor să demonizezi oamenii care au încălcat legea. Cu toate acestea, studii recente care au utilizat jocuri economice care testează corectitudinea și cooperarea arată că este o prejudecată. În 2013, cercetătorii au studiat comportamentul unor prizonieri adevărați la un joc faimos, cunoscut chiar sub numele de „dilema prizonierului” – infractorii au manifestat mai multă cooperare în timpul jocului decât grupul de studenți. În mod asemănător, un alt studiu publicat în 2014 a constatat că persoanele cu cazier judiciar au prezentat la fel de multă „motivație prosocială” (respectiv au distribuit bani în mod corect) în „jocul dictatorul” ca și persoanele fără cazier.

4. Reprimarea mâniei poate fi bună pentru tine
Înțelepciunea populară afirmă că este mai bine să îți exprimi furia, să o scoți afară. De fapt, tendința de a-ți pierde cumpătul merge mână în mână cu o stare de sănătate mai șubredă. Un alt studiu a constatat că lovirea unui sac de box în timp ce te gândești la persoana care te-a supărat te face de fapt să devii și mai nervos. Este o zonă complicată, exprimarea furiei în mod constructiv poate uneori să fie un lucru bun, însă vechea regulă că este întotdeauna mai bine să răbufnești este cu siguranță eronată.

5. Luăm multe decizii fără să ne gândim
Cu excepția cazului în care suntem epuizați sau sub influența alcoolului, de obicei considerăm că ne controlăm alegerile și că le facem conștient și deliberat. Această viziune intuitivă este provocată de cercetarea a ceea ce se numește „zona oarbă a alegerii”. Într-un studiu din 2005, participanții au ales chipul pe care l-au considerat mai atrăgător din perechi succesive de fotografii. Când cercetătorii au inlocuit subtil fotografia aleasă cu cea respinsă, participanții au continuat să își justifice decizia la fel, aparent neobservând schimbul. Un studiu asemănător a avut loc în 2010, când participanții au ales între diferite tipuri de gem și/sau ceai.

6. Contrastele nu se atrag
Când vine vorba despre relațiile umane, aforismul „contrastele se atrag” se dovedește a fi departe de adevăr. Există, desigur, excepții, dar dovezi copleșitoare evidențiază modul în care suntem atrași de prieteni și parteneri care seamănă cu noi, fie în ceea ce privește aspectul fizic, personalitatea, interesele sau credințele lor – aspect cunoscut sub numele de „homofilie”.

Pentru a lua doar două exemple, un studiu din 2010 a constatat că oamenii consideră fețele mai atractive atunci când acestea au fost (în secret) transformate cu propriile lor trasături; iar o lucrare din 2011 a constatat că oamenii tind să aleagă să se așeze lângă persoane care le seamănă fizic.

7. Experții in vinuri nu știu dacă miros vin roșu sau alb
Există o vastă literatură cu privire la limitele expertizei noastre, iar unul dintre exemple se referă la specialiștii în vinuri. O cercetare din 2001 a arătat că, pentru a înșela oenologii stagiari să considere că un vin alb miroase a vin roșu, a fost necesar doar să îl coloreze în roșu. Această cercetare provoacă, de asemenea, convingerea intuitivă că simțurile noastre sunt în mare parte separate – de fapt, experiența perceptuală derivă dintr-un amestec al simțurilor, așa cum se arată, de exemplu, prin efectul McGurk.

8. Este bine să ai narcisiști în echipă
De obicei credem că narcisiștii, oameni cu opinii exagerate despre propriile abilități și propria importanță, sunt persoane de evitat. Cu toate acestea, un studiu publicat în 2010 a constatat că prezența lor poate avea un efect benefic în contextul muncii creative de echipă. Grupuri de câte patru persoane au fost provocate să găsească noi modalități de îmbunătățire a unei companii, iar grupurile cu câte doi narcisiști ​​ca membrii au avut cele mai bune rezultate. Cercetătorii cred că prezența unor narcisiști ajută la generarea unei concurențe sănătoase în grup.

9. Tratamentele cu placebo pot funcționa chiar și atunci când oamenii știu că este un placebo
Puterea uimitoare a efectului placebo, modul în care convingerile noastre despre efectul unui medicament inert pot declanșa efecte fiziologice substanțiale, este ea însăși contra-intuitivă. Mai surprinzător este că efectul poate să apară chiar și atunci când oamenii știu că medicamentul este inert. Acest lucru a fost demonstrat într-un studiu din 2010, în care cercetatorii au concluzionat că pot produce raspunsuri placebo în sindromul colonului ititabil, folosind așadar pilule inerte, descrise în mod onest și livrate cu un raționament plauzibil.

10. Uneori, depresia unei femei gravide este avantajoasă pentru copilul ei
Există numeroase dovezi care arată efectele adverse ale unei sarcini stresante. Dar există și câteva rezultate surprinzătoare. De exemplu, un studiu din 2012 a descoperit o asociere între depresia din timpul sarcinii și funcționarea superioară a copilului la vârsta de trei și șase luni. Acest lucru s-a constatat în contextul specific în care depresia mamei a continuat în perioada postnatală. Constatarea este în concordanță cu „modelul de răspuns predictiv-adaptiv”, care spune că adversitatea in-utero poate avea avantaje adaptive dacă este întâlnită și după naștere. Cu alte cuvinte, bebelușul a știut la ce să se aștepte și aceste lucru i-a fost de ajutor.

 

Ne oprim aici cu exemplele. Pentru mine, suficient de importante și de interesante să cercetez de două ori înainte de a crede că știu prea multe despre natura umană.

Adaptare după https://digest.bps.org.uk/2014/12/01/10-of-the-most-counter-intuitive-psychology-findings-ever-published/

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s