Chiar esti normal?

_curve3

Folosim foarte des acest cuvant, normal. Normal ca asa se face! Poarta-te normal! Nu esti normal la cap!

Dar ce inseamna de fapt normal?

Normal inseamna sa fii obisnuit, sa te porti adecvat, sa fii ca toata lumea, conform normelor sociale. Norme si repere stabilite pe baza mediei unei populatii.

Cine nu se incadreaza este etichetat ca fiind excentric, rebel, ciudat sau chiar bolnav psihic.

 

Ai un copil activ, curios si neastamparat? Exista probabil cineva care sa ii puna un diagnostic de ADHD. Copiii doar trebuie toti sa stea la locul lor, sa nu vorbeasca neintrebati si sa finalizeze cu rabdare activitati care nu ii intereseaza.

Dar daca sta prea mult la locul lui, se concentreaza intens pe o sarcina si nu raspunde cand il strigi, nu cumva se poate incadra in spectrul autismului? Nicicum nu e bine?

Avem un model pus la punct pentru ceea ce inseamna boala psihica, insa nu exista de fapt un ghid valabil al normalitatii. Si chiar biblia psihiatriei, DSM-ul, este intens criticat si disputat pentru tendinta de patologizare a vietii omului.

 

Chiar ne dorim sa incurajam tiparele fixe si mediocritatea? Sa simtit si sa gandim la fel, sa ne comportam toti la fel?

Avem nevoie sa fim diferiti. Marile personalitati ale omenirii au fost oameni care au iesit din tipare. Care au gandit si au actionat altfel decat cei din jurul lor. Motiv pentru care, de multe ori, nu au fost recunoscuti de contemporanii lor, ci apreciati abia de generatiile urmatoare.

 

Avem nevoie sa judecam mai putin aspru „nebunia” noastra si a celor din jur, si sa vedem care sunt avantajele diferentelor.

Incerc sa descopar lumea fiecarui client si sa validez „normalitatea” ei. Uneori ceea ce facem, chiar cand este gresit sau nu da rezultatele scontate, are un sens pentru noi si este cea mai buna varianta pe care am putut-o gasi in circumstantele date, cu resursele avute la dispozitie.

Este in regula sa fii asa cum esti, este in regula sa schimbi ceea ce doresti, si nu incerca sa fii doar nomal. Fii tu insuti!

Nu inseamna ca trebuie sa fii un ciudat ca sa realizezi ceva deosebit, dar cu siguranta nu poti fii 100% “normal”.

Ai nevoie de ceva mai multa inspiratie, de ceva mai mult curaj, de ceva mai multa perseverenta sau atentie la detalii, si poate chiar de putina nebunie!

 

 

NORMÁL, -Ă, normali, -e, adj. 1. (Adesea adverbial) Care este așa cum trebuie să fie, potrivit cu starea firească, obișnuit, firesc, natural. ◊ Plan normal = plan perpendicular pe tangenta dusă într-un punct al unei curbe. Linie normală (și substantivat, f.) = a)dreaptă perpendiculară pe planul tangent la o suprafață, în punctul de contact; b) dreaptă perpendiculară pe tangenta la o curbă, în plan sau în spațiu, în punctul de contact. ♦ Spec. Sănătos (din punct de vedere fizic și psihic). 2. Care este conform cu o normă (1). ♦ (Despre mărimi) A cărei valoare este apropiată de valoarea întâlnită cel mai des. 3. (Înv.; în sintagma) Școală normală (și substantivat, f.) = școală pedagogică. – Din fr. normal, lat. normalis, it. normale.
Sursa: DEX ’98 (1998) 

Anunțuri

3 gânduri despre „Chiar esti normal?

  1. Ideea normalitatii deriva din momentul din istoria umanitatii in care orice deviatie (in orice directie) putea compromite persoana, sau chiar tribul intreg (in special cand presiunile evolutive erau mari, cand existau la ordinea zilei conflicte sangeroase intre triburi etc. ).Ma tem ca mentalul colectiv inca este in asa hal de involuat, de vreme ce li se cere tuturor sa „fie normali” 🙂 Eu am o intrebare pentru domnii astia.Asa, sa zicem ca un copil este „normal” si nu se abate cu nimic de la „medie”Asa…si? Ce bine se intampla de aici? Ah, sigur, s-a uitat partea asta, de parca „normalitatea” ar fi un bine prin sine 🙂

  2. nimeni nu este un om normal.. un om normal,în ziua de astăzi,înseamnă să te restricționezi total de la propriile plăceri,și să iei în aplicare plăcerile altora,pentru a putea merge mai departe.Catalogarea de către lume pentru propriile tale plăceri va veni imediat.pentru că toată lumea va critica o anume persoană în toate modurile posibile,punându-și următoarele întrebări:de ce nu se comportă normal,de ce nu se îmbracă normal,sau cea mai dură chestie.. de ce nu poate fi și el/ea normal/normală la fel ca ceilalți? Ei bine întrebările acestea sunt puse frecvent de persoanele care nu știu nimic despre acea persoana criticată,fiindcă îi cere să fie ca ceilalți ”normali” dar nu îi cere să spună informații despre trăirile din viața lui/ei pe care el/ea le-a suportat pe propria piele,și atunci cei care îl/o critica va realiza dacă viața lor a fost ”normală” ca a celorlalți! Mulți nu mai suportă această chestie,de a te restricționa de la propriile plăceri din cauza societății pentru a fi ”normal” și din această cauză (posibil aici să greșesc puțin) ”se închid în ei” …

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s